27 iunie 2010

Realitate


Încep acum o mica si ciudata poveste
Ce înfăţişează lumea aşa cum ea este.
O lume reala fara fictiune si minciuna
Asa cum altii nu stiu sa o spuna

De ce oare m-am trezit eu un suflet mic
Sa spun ce am in inima si sa schimb un pic
Din lumea asta care pe toti ne arata
Mincinosi, tristi, lasi si oameni ce se-nalta

Fiecare dintre noi are numeroase defecte
Care ne produc halucinatii cu diferite efecte
Unii mai multe, altii poate chiar si mai multe
Defecte sentimentale ce nu pot fi scrise in cuvinte

Dar pe langa acestea tineti minte ce va spun
Fiecare are o parte buna si nu stiu cum
Si de ce in loc sa ne mandrim ca putem
Noi de laudam cu crime neavand un tel suprem

Un tel suprem... ce frumos se-arata
In mintea fiecarui ce-a avut vise-odata
Vise pentru care trebuie sa lupti si sa razbesti
Si ca sa se-ndeplineasca arunci cu blesteme ca-n povesti

Pana la urma, vrand nevrand ajungi tot la lupta
De parca am fi niste animale ce nu cuvanta
Cu un simplu fapt, un simplu gest, un simplu gand
Poti schimba multe si totusi ramai bland

Lumea in care traim zi de zi se schimba din nou
Si frumusetea ei se uita ca un simplu spart bibelou
Un blestem invocat nu mai poate fi desfacut
Si nimeni nu mai recunoaste lumea-n care ne-am nascut.



by rhenjy.

16 iunie 2010


830 zile.

19958 ore.

119778 minute.




8 iunie 2010

Infinit.


Exista in mine o nebuna, care la fiecare alt gand mai innebuneste putin. Exista in mine, undeva o paranoica, o maniaca, o tampita, care zbiara, arunca, se vaita, plange, rade, danseaza, se zdruncina; undeva, ea, in mine da sa iasa, vrea sa fuga..
Exista in mine un om banal, care mananca, doarme, citeste, mananca, doarme, priveste. Este aici, in mine, cel mai mediocru
om, care nu face nimic din nimicul sau zilnic.
Exista in mine un filozof, care isi pune mereu intrebari care nu se astepta niciodata sa gaseasca raspunsuri.Exista in mine setea, arsita accea, prin care se zbate un om care vrea sa cunoasca.
Exista in mine cel mai trist om din lume, o deprimata, melancolica, apatica, nicodata n`are chef de nimic, insa mereu in singuratatea ei e impenetrabila.
Exista in mine un om absolut fericit, mereu rade pana la lacrimi, plange de fericire, zburda, canta, danseaza, mereu euforica. Invie mereu in mine un om incredibil de vesel care mereu are cate o vorba buna pentru toata lumea.
Exista in mine moartea. Mereu ma cheama , imbie, indeamna. Latenta in mine, ma asteapta. Exista in mine inexistenta, vidul, imi da tarcoale la fiecare pas, un joc impalpabil dar cunoscut..stravechiul joc al sfa
rsitului.
Infloreste in mine viata.Salasluieste in mine ca un cantec, capata radacini in mine viata.. ma poarta, ma plimba, ma duce peste tot...